Politicienii ne aliniaza mecanic la cel mai in voga trend de gandire european si mondial care pretinde ca solutia la criza este inasprirea selectiva a fiscalitatii. Romania sustine demersurile privind crearea unei uniuni bancare la nivelul UE si procesul de consolidare a guvernantei din zona euro, dar considera ca acesta nu trebuie sa fie in detrimentul statelor din afara zonei euro, si va fi de acord cu introducerea unei taxe pe tranzactii financiare.
Taxa pe tranzactii financiare va fi introdusa in masura in care va exista un acord in acest sens la nivelul UE, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu.
Comisia Europeana a propus, in septembrie anul trecut, taxarea tututor tranzactiilor intre institutiile financiare (banci, burse, companii de investitii, companii de asigurari, fonduri de hedging). Ministrul de finante din Marea Britanie, George Osborne, tara unde au loc trei sferturi din tranzactiile financiare din Europa, a reiterat opozitia fata de o taxa care nu se aplica in alte centre financiare importante din lume, precum New York, Hong Kong si Singapore.
Intrebarile adresate in aceasta saptamana de revista „Finantistii” analistilor economici sunt:
1. Vi se pare oportuna introducerea de catre Romania a unei taxe pe tranzactiile financiare?
2. Ce parere aveti despre opozitia Marii Britanii fata de respectiva taxa?
3. Vi se pare oportuna taxarea marilor averi - asa cum s-a vehiculat in campania electorala - „cu scopul de a asigura fondurile necesare cresterii pensiilor si ajutoarelor sociale”? Dar introducerea unei taxe de clawback pentru banci?
Bogdan Glavan, lector univ. dr. al Universitatii Romano-Americane
1. Propunerea de impozitare suplimentara a sectorului financiar reprezinta o ironie trista, marii jucatori din acest domeniu numarandu-se printre cei mai privilegiati actori economici, gratie politicii „too big to fail”. Orice impozit este daunator economiei. Avand in vedere subdezvoltarea pietei de capital din Romania, ironia devine chiar crunta, iar masura - una complet neinspirata.
2. Statele isi urmaresc interesele. In acest caz, Marea Britanie nu vrea ca importanta sa piata financiara sa cunoasca un handicap fata de concurentele sale. In acelasi timp, cred ca putem vorbi si de o traditie conservatoare, de scepticismul cu care britanicii au privit argumentele socialiste promovate in UE.
3. Taxarea marilor averi este o politica retardata, pe care politicienii o tot discuta de la originile „socialismului stiintific”. In capitalism, marile averi sunt rodul talentului antreprenorial, al chibzuintei si al muncii depuse, iar impozitarea nu reprezinta decat amendarea acestor virtuti concomitent cu stimularea statutului de asistat social. In plus, in capitalismul de cumetrie din Romania, marile averi au stransa legatura cu privilegiile pe care politicienii (si) le-au acordat, astfel incat este complet naiv sa ne imaginam ca statul chiar va dori exproprierea „baronilor”. Deci masura nu vadeste doar ignoranta, ci si rea intentie.
Pompei Lupsan, vicepresedinte al Bursei de Valori Bucuresti
1. Din pacate Romania nu poate opta pentru oportunitatea/neoportunitatea introducerii acestei taxe. Experienta ultimilor ani ne-a aratat ca la nivel politic nu exista intelegerea fenomenului financiar. Exemplu sta in acest sens incoerenta politicilor fiscale privind impozitarea veniturilor obtinute pe piata de capital. Inca nu exista viziune la nivel politic pentru sustinerea capitalului autohton, in mod special a formelor de plasament pe termen lung prin promovarea unor politici fiscale care sa stimuleze economisirea. Introducerea acestei taxe nu este oportuna pentru Romania, dar o implementare la nivel european cu siguranta ca va duce la introducerea ei si pe piata financiara romaneasca.
2. Din punct de vedere geostrategic, Marea Britanie va fi impotriva oricarei masuri suplimentare de cost referitoare la tranzactiile financiare. City-ul londonez ramane inca centrul financiar al Europei. Introducerea unei asemenea taxe va „eroda” pozitia Marii Britanii fata de Europa in ceea ce priveste politicile pietelor financiare. Este un subiect care merita urmarit in continuare si care, odata implementat, poate produce pe termen lung schimbari semnificative in fluxurile financiare derulate de marile companii europene.
3. Orice criza aduce schimbari semnificative in politicile monetare si fiscale. Programele de „quantitative easing” isi fac simtite efectele de cativa ani ca masuri de ordin monetar de stimulare a dinamicii veniturilor. In general, politicile fiscale vin la urma si sunt atent implementate pentru a nu pune o presiune suplimentara pe un consum si asa vulnerabil. Taxarea marilor averi poate fi cea mai „eleganta” masura fiscala adoptata in actualul context global. Nu cred ca o taxa de clawback poate deveni operationala pana cand nu avem alte forme de impozitare adoptate in prealabil precum cea pe marile venituri. Sistemul bancar este deja vulnerabil sub presiunea provizioanelor, iar o asemenea taxa nu face altceva decat sa indeparteze perspectiva unei insanatosiri rapide a sistemului bancar.
Cristian Paun, conf. univ. dr. Academia de Studii Economice Bucuresti
1. Nu. Orice taxa noua inseamna bani transferati din buzunarul nostru in cel al unor politicieni care opereaza intotdeauna pe deficit si pe datorie si care au nevoi de finantare mult peste nivelul nostru de suportabilitate. O astfel de taxa nu loveste in bancheri, in intermediarii financiari, ci in cel care economiseste. Cum motorul dezvoltarii unei economii sunt economisirile populatiei, o astfel de taxa nu face decat sa indeparteze si mai mult pe multi dintre noi de piata financiara. Inainte de a mari orice taxa in Romania sau de a introduce una noua trebuie sa ne uitam la cheltuielile statului sa vedem daca am eliminat toate costurile nejustificate si daca nu cumva se mai poate reforma/ajusta ceva la acel nivel. Numai dupa ce au eliminat toata risipa din sectorul public, politicienii pot sa se gandeasca la o noua taxa. Oricum platim o taxa ascunsa pe banii imperfecti pe care ii folosim pentru ca ne obliga statul sa ii folosim – inflatia (Romania chiar se poate lauda ca este campioana in acest sens de foarte multa vreme).
2. Este bine venita, la fel ca si opozitia cu privire la bugetul UE (o suprastructura care fagociteaza tot mai multe resurse si care in criza nu are nici cel mai mic gand de austeritate). Este reactia normala care ar trebui sa domine orice guvernare sanatoasa. Frica de a mari taxele sau de a introduce taxe noi ar trebui sa cuprinda tot mai multe guverne. Cresterea economica nu vine din taxe mai mari si mai multe, ci, dimpotriva, din mai multa libertate economica acordata sectorului privat. Cu cat nivelul impozitarii creste, economia privata isi reduce din activitate. Economia buna si mecanismele de piata sunt inlocuite de resurse distribuite de la centru pe criterii politice arbitrare.
3. Evident ca e in acelasi registru. Inainte de a taxa averea (mare sau mica) ar fi bine sa ne spuna cineva ce inseamna exact avere „mare” si avere „mica”. De la ce nivel incolo suntem bogati sau saraci. Aceasta impartire pe clase de avere (sau clase sociale) este tipica propagandei socialiste. Acceptand aceasta taxare diferentiata ne transformam, de fapt, in niste haiduci sofisticati care taie orice sansa/oportunitate la nivel de individ de a mai aspira spre „bogatie” (ce sens are sa produc mai mult si mai bine daca oricum de la un nivel incolo voi da tot ce produc statului care redistribuie valoarea dupa bunul plac). Mai mult, taxand pe „bogati” politicienii vor obtine resursele necesare pentru a se imbogati ei (nu sunt convins ca din aceasta haiducie va avea de castigat „saracul”). Solidaritatea sociala invocata si ea in acest caz este un non-sens: eu sunt solidar cu cel „sarac” muncind in doua-trei locuri, dar cel „sarac” nu e solidar cu mine cand ma vede ca vin obosit acasa dupa munca.
Taxele pe activitatea bancara (de fapt orice taxe) nu vor lovi in operatorii de piata – bancherii/antreprenori, ci in consumatorul final (sau cel care economiseste). Orice bariera de acest gen ne reduce semnificativ sansele de a mai fi producatori pentru a obtine resursele necesare consumului. In final, prin aceste taxe o sa ajungem din bogatii sau saracii care suntem acum egali in saracie.
Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica
1. Taxa pe tranzactiile financiare la nivelul UE este o masura de natura politica cu efecte negative din punct de vedere economic. Data fiind conjuctura actuala, este aproape cert ca acest cost va fi suportat de catre consumatorul final. Astfel, atat ideea ca bancile insele vor furniza capital care sa ajute la iesirea din criza, cat si teza potrivit careia aceasta taxa le va disciplina comportamentul sunt false. Pentru Romania efectul negativ al introducerii acestei taxe va fi mai puternic, atat ca urmare a volumelor relative reduse de tranzactionare pe piata financiara autohtona, cat si din cauza faptului ca va fi aplicata concomitent cu alte masuri de consolidare, cu precadere in sectorul bancar.
2. Este o pozitie logica dat fiind volumul mare al tranzactiilor financiare derulate la Londra. Experienta Suediei din anii '80 arata ca introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare va duce la o scadere puternica a lichiditatii in acele piete in care se aplica taxa din cauza migratiei tranzactiilor, fie catre alte piete libere de taxa financiara, fie catre sectoare ale pietei financiare mai putin reglementate. Implicit, si veniturile aferente acestei taxe vor scadea mult fata de valoarea estimata.
3. Asemenea masuri de taxare arbitrara, fie ca se aplica unor categorii de venituri sau stocului de bunastare, sunt distorsionare si creeaza o redistributie fortata in economie. Aceste masuri au, in mod evident, repercusiuni negative asupra economiei generand migratia capitalului. Ideea ca taxarea marilor averi poate genera fonduri pentru cresterea pensiilor sau a ajutoarelor sociale este utopica deoarece rebalansarea fondului de pensii necesita alte masuri, de tip structural, pe termen lung. Dat fiind stadiul actual de crestere economica al Romaniei orice impozitare exagerata a bunastarii va reduce potentialul de crestere economica pe termen mediu si lung.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu